Isaia 40:31

Cand ma uit in urma la viata mea si vad cum au decurs anii.... raman usor dezamagita.Au fost atatea situatii , atatea incercari , atatea intrebari in fata carora am esuat si nu m-am increzut in Dumnezeu , in puterea Lui.Tin si acum minte cat de distrusa si tulburata am fost cand , din greaseala mi-am rupt un semn din nastere , fapt care multa lume spune ca se prea poate sa duca la cancer si de la cancer la.....intr-un timp f scurt.Nu stiu de ce da in momentele alea chiar am crezut ca o sa mor:(Parca imi era asa de greu sa ma incred in Domnu cand tot ce auzeam in jur erau povestile oamenilor care au murit prin simplu fapt ca si-au rupt...o chestie micuta,maro si rotunda.Chiar daca m-am rugat foarte mult in clipele alea , la inceput nu am crezut ca Domnu o sa ma asculte si imi pare foarte rau pt lucru asta:Dumnezeu nu a lasat sa patesc nimic , absolut nimic!Slava Lui!Imi pare rau ca in loc sa ma incred in ce spune Dumnezeu in cartea Sa m-am increzut in povestile oamenilor.
Vreau si ma rog ca in incercarile care vor veni in viata mea , oricat de grele ar fi , sa raman deplin increzatoare in acela care"ma va ocroti in coliba Lui in ziua necazului".
Incredeti-va in Domnul!


...."dar cei ce
se incred in Domnul isi inoiesc puterea , ei zboara ca vulturul;alearga si nu obosesc , umbla , si nu ostenesc." isaia40:31

Alergator..cu o destinatie precisa

(I Corinteni 9:24-27) 24.Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în aşa fel ca să căpătaţi premiul!
25. Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji.
26. Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt,
27. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.

Scriu acest articol pentru a marturisii si a impartasii cu voi unele ganduri care mi-au venit azi in minte citind pasajul de mai sus..M-am uitat in viata mea, si am observat ca alerg in rand cu ceilalti privind spre un finish glorios, dar nu sunt pregatit, nu am conditia spirituala pt a putea rezista sa alerg si sa nu obosesc..obosim petru ca in noi sunt "substante straine" ce nu ar trebuii sa fie, care ne distrug conditia spirituala.. Ii asa greu sa te abtii de la unele lucruri(spun din propia experienta)dar gandindu-ne la premiul ce ne asteapta la sosoire eu zic ca merita...in plus avem un avantaj foarte important, un ajutor ce nu lipseste niciodata in nevoi, Isus Christos...EL de fiecare data e gata sa ne sara in ajutor,dar noi Il ignoram prin faptele noastre, gandurile noastre, etc.
De astazi vreau sa fiu un profesionist in alergarea aceasta..sa ajung primul la capat!!!se prea poate sa ne impiedicam si sa cadem deoarece avem trupurile aceste fragile si pline de slabiciuni dar Isus sta cu mana intinsa si ne ridica, ne bandajeaza ranile,si ne da un impuls nou de fiecare data..si mai mult ne spune sa avem grija sa nu mai cadem deoarece El stie ca pe noi o sa ne doara,noi o sa suportam consecintele...
Domnul sa ne ajute sa putem spune fiecare in dreptul nostru : Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt.
peace!!

The I Heart Revolution