Alecsii Popovici

Curcubella: Tort "Converse"

2011-02-16T14:40:00.000+02:00

vrem mai multi conversi:D

Training National de Orientare

2009-01-22T12:18:00.003+02:00

Informatii suplimentare: www.emanuel.ro/orientare
orientare@emanuel.ro

PROVOCARE la VIATAAAA

2008-12-30T17:51:00.004+02:00

deci,ne confruntam cu o moarte acuta!!!!haideti sa dam viata bloggului acesta si sa postam gandurile noastre si problemele care ne framanta!!!!!wake up oameni buni!!!!!

...a fost ... a fi ... va fi...

2007-11-04T19:22:00.000+02:00

Cineva spunea :"Astazi este ziua de maine pentru care te ingrijorai ieri".
Am ramas surprins si marcat de frumusetea si simplitatea acestui adevar.
Parca numai ieri ma ingrijora gandul ca voi incepe alte lucruri si ma voi intalni cu lucruri noi pe care poate imi va fi greu sa le
inteleg sau poate nu voi avea suficient timp pentru asta. Dar iata ca traiesc un nou "astazi" si nu mai stiu la ce sa ma gandesc:
la ce a fost sau la ce va fi. Poate ca ar trebui sa ma gandesc la amandoua.
Despre ce a fost, orice as spune, va ramane un "a fost". Dar a fost "un ieri frumos" pe care n-am sa-l masor nici in ore si nici
in activitati ci am sa-l trec prin piedicile pe care le-am biruit.
Nu stiu cum il masori pe "a fost" dar eu iti doresc biruinta in "va fi".
La fiecare sfarsit de zi parca toate cele trei timpuri ale lui "A FI" se intalnesc si se contopesc pentru ca in secunda urmatoare
sa se nasca iar.
Despre ce va fi in ziua urmatoare sau saptamana care vine nu stiu ce sa spun dar pentru oricine doreste sa aiba succes pot spune ca va trebui sa biruiasca piedicile
care vor aparea.
Poate pentru unii va suna ciudat dar mie mi-a placut mult acest gand de final :"Omul trebuie sa aiba si prieteni si dusmani.
Prietenii il invata ce trebuie sa faca iar dusmanii il obliga sa faca ce trebuie".

...StaticX

Isaia 40:31

2007-10-27T23:05:00.000+02:00

Cand ma uit in urma la viata mea si vad cum au decurs anii.... raman usor dezamagita.Au fost atatea situatii , atatea incercari , atatea intrebari in fata carora am esuat si nu m-am increzut in Dumnezeu , in puterea Lui.Tin si acum minte cat de distrusa si tulburata am fost cand , din greaseala mi-am rupt un semn din nastere , fapt care multa lume spune ca se prea poate sa duca la cancer si de la cancer la.....intr-un timp f scurt.Nu stiu de ce da in momentele alea chiar am crezut ca o sa mor:(Parca imi era asa de greu sa ma incred in Domnu cand tot ce auzeam in jur erau povestile oamenilor care au murit prin simplu fapt ca si-au rupt...o chestie micuta,maro si rotunda.Chiar daca m-am rugat foarte mult in clipele alea , la inceput nu am crezut ca Domnu o sa ma asculte si imi pare foarte rau pt lucru asta:Dumnezeu nu a lasat sa patesc nimic , absolut nimic!Slava Lui!Imi pare rau ca in loc sa ma incred in ce spune Dumnezeu in cartea Sa m-am increzut in povestile oamenilor.
Vreau si ma rog ca in incercarile care vor veni in viata mea , oricat de grele ar fi , sa raman deplin increzatoare in acela care"ma va ocroti in coliba Lui in ziua necazului".
Incredeti-va in Domnul!

...."dar cei ce
se incred in Domnul isi inoiesc puterea , ei zboara ca vulturul;alearga si nu obosesc , umbla , si nu ostenesc." isaia40:31

Alergator..cu o destinatie precisa

2007-10-19T21:09:00.000+02:00

(I Corinteni 9:24-27) 24.Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în aşa fel ca să căpătaţi premiul!
25. Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji.
26. Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt,
27. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.

Scriu acest articol pentru a marturisii si a impartasii cu voi unele ganduri care mi-au venit azi in minte citind pasajul de mai sus..M-am uitat in viata mea, si am observat ca alerg in rand cu ceilalti privind spre un finish glorios, dar nu sunt pregatit, nu am conditia spirituala pt a putea rezista sa alerg si sa nu obosesc..obosim petru ca in noi sunt "substante straine" ce nu ar trebuii sa fie, care ne distrug conditia spirituala.. Ii asa greu sa te abtii de la unele lucruri(spun din propia experienta)dar gandindu-ne la premiul ce ne asteapta la sosoire eu zic ca merita...in plus avem un avantaj foarte important, un ajutor ce nu lipseste niciodata in nevoi, Isus Christos...EL de fiecare data e gata sa ne sara in ajutor,dar noi Il ignoram prin faptele noastre, gandurile noastre, etc.
De astazi vreau sa fiu un profesionist in alergarea aceasta..sa ajung primul la capat!!!se prea poate sa ne impiedicam si sa cadem deoarece avem trupurile aceste fragile si pline de slabiciuni dar Isus sta cu mana intinsa si ne ridica, ne bandajeaza ranile,si ne da un impuls nou de fiecare data..si mai mult ne spune sa avem grija sa nu mai cadem deoarece El stie ca pe noi o sa ne doara,noi o sa suportam consecintele...
Domnul sa ne ajute sa putem spune fiecare in dreptul nostru : Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt.
peace!!

The I Heart Revolution

2007-10-15T15:06:00.001+02:00

2007-09-20T20:57:00.000+02:00

You are Lord, Lord of my life
Every day I lift you up high
I praise to you Lord, my God and my King
You reign in me for eternity
This is a love song to You
A song of praise to you lord
I kneel before your glorious throne
To show that I am yours alone
Hallelujah, I love You...Hallelujah, I love You...Hallelujah, I love You.

STELLAR KART-A LOVE SONG

Surduc 2007

2007-09-16T21:03:00.000+02:00

“Priemele randuri sunt cele mai grele de scris cand incepi sa pui un gand pe o hartie”. Asta ar spune cei mai multi dintre noi. Da, poate, dar cand vine vorba despre un eseu sau o lucrare pretentioasa nu despre un sentiment care este ascuns in inima si tanjeste sa scape cu un zambet pe fata si inchinare. Nu mi-e greu sau rusine sa vorbesc despre o tabara crestina in care am fost una dintre protagonisti. Aceasta tabara avea sa-mi schimbe viata si eu habar nu aveam.Pana intr-o seara… Dar sa incep cu inceputul.

Inainte cu o seara de a porni in tabara am facut ca o ultima plimbare cu un vechi prieten cu bicicletele. Nici eu si nici el nu fusesem plecati intr-o tabara crestina pana acum. Si eu aveam sa fiu prima care experimenteaza aceasta noutate. Cu toate ca fusese si el invitat dar refuzase. Imi era rusine inainte de ce ar fi spus prietenii de la bloc daca as fii facut un pas inainte pentru credinta, pentru Dumnezeu in tabara. (Pildele sau proverbele lui Solomon cap 1:10-16 ) Asa ca am vorbit despre tabara mult si bine. Imi spusesem tot felul de vorbe descurajante despre tabara. Si chiar am adaugat ca daca ar fii dupa ceasul meu si as adormi nu as regreta plecarea trenului din gara si as sta acasa. In pofida acestor cuvinte, dis-de-dimineata ceasul sunase cu 1 ora mai repede si eram nerabdatoare sa-mi revad prietenii si colegii din liceu. Eram gata de plecare de acasa la momentul potrivit si la fel si in gara. Acolo mi-am recunoscut vechii prieteni si facusem cunostiinta deja cu altii noi. Nu le-au trebuit mult timp sa ma ia la pertu dar nici mie. Stiam ca sunt persoane de incredere si asta stia si tati cand si-a scuturat mana ca de un adio lung pentru ultima data in saptamana aceea. Am intrat in compartimentul unde erau si ceilalti prieteni si ma simteam tot mai straina printre cei pe care ii cunosteam de aproape o viata.

Cand am ajuns la Surduc am fost uimita de conditiile pe care ni le oferea tabara pentru ca am mers acolo cu gandul de a ma distra. In ziua urmatoare ni s-a prezentat si programul amanuntit si am fost profund dezamagita de cate ore de “religie” aveam pe zi! Mai ca-mi venea sa plang. Mai ales ca ma mutasem de la Liceul Baptist din aceleasi motive. L-am sunat pe tati si am inceput sa ma plang la telefon fara oprire: de conditii, cu toate ca erau foarte bune, pentru ca am vrut ca si tati sa simta amaraciunea mea si disperarea mea prin telefon, si de program mai ales. Aveam doar 4 ore libere si imi daduse vestea asta peste cap toate planurile. Primele zile nu mi-au placut deloc. Nu cantam impreuna cu ceilalti adoloscenti si copii, nu m-am daruit din inima studiului.

Cu toate ca ma rugam dar nu din inima. Aveam toate activitatile alea de care eram pur si simplu dezgustata : Lucru in echipa, intalnire cu echipa. Nici nu vroiam sa ma gandesc!

Cu asa gust amar au trecut primele zile de tabara …

In ultimele seri fratele Danny Strickland , care era si organizatorul taberei ne-a poftit in fata, dupa fiecare predica, sa ne marturisim in fata Lui Dumnezeu. Eu aveam sa rad la ce ne ruga el sa facem! Vedeam cum sala incetul cu incetul se golea si toti paseau plangand de fericire in fata tuturor. Nu ma interesa nici cine era in fata si nici ce zicea fratele Danny.

Cand s-a terminat programul serii am urcat sus parca mai grea pe plan spiritual si fiecare treapta urma sa fie o indepartare fata de ce puteam sa fac si eu in acea seara. Dar o parte din minte nu regreta decizia pe care defapt nu am luat-o. Cu toate ca in noaptea aceea nu dormisem mai deloc, ma gandeam , oare daca am procedat bine sau nu. Daca acea decizie pe care nu am luat-o ma va face fericita sau nu. Raspunsul la acesta intrebare parea retorica in acel moment, dar aveam sa aflu raspunsul in ultima seara. Aveam obiceiul ca in fiecare noapte inainte sa adormim , colegele mele de camera si cu mine sa ne rugam. Ele s-au rugat pentru mine si eu pentru ele. Ele aveau decizia asta deja luata si se rugau ca si eu sa fac la fel in ultima seara de tabara. In ziua urmatoare toti copii facea poze acaparau toate frumusetile peisajului de deal ale Surducului.
Dar in seara care urma nici un aparat foto din lume nu ar fi reusit sa inghete momentele de fericire si bucurie pe care le-am trait unul cate unul, de la mic la mare. A fost intr-o seara de vineri, 4 august. O seara, care mi-a inversat prisma prin care vedeam pana atunci lucrurile. Doar in ultima seara am avut curajul sa las deoparte toate lucrurile in care credeam pana atunci si sa incep o viata noua, de crestina. Doar in ultima seara am avut curajul sa vars lacrimi de bucurie ca ceilalti copii. Doar in ultima seara am avut curajul sa ma prezint in fata Lui Dumnezeu. Si doar in ultima seara am primit in dar o noua viata. Pentru aceea viata ii multumesc in fiecare zi lui Dumnezeu.

2007-09-06T12:58:00.000+03:00

Asteapta....

2007-06-10T22:32:00.000+03:00

Asteapta....

Te-am strigat cu disperare, cu-nfigurare si plangand....
Am auzit o voce blanda si iubitoare raspunzand,
Te-am rugat sa-mi dai lumina, calauzire inteleapta.
Cu nesfarsita bunatate, mi-ai spus numai atat: "Asteapta!"

S-astept? Cat sa astept? De ce? Stateam infrant si ratacit
Oare e mana Ta prea scurta? Urechea Ta n-a auzit?
In genunchi a catea oara Te-am implorat un semn sa-mi dai
Vreau un raspuns la rugaciune. Spune-mi "mergi" sau spune-mi "stai".

M-ai invatat sa vin la Tine, sa cer, sa cred, si voi primi.
Ai promis ca esti cu mine, sa ma ajuti, oriund-as fi.
Dar ma simteam pierdut si singur strigam: - Tu raspundeai in soapta
Cu dragoste si cu rabdare: "Copilul meu iubit, asteapta."

Eram dezamagit si totul mi se parea cumpli, nedrept
Priveam spre cer cu neputinta: "sa mai astept? De ce s-astept?"
Atunci ai coborat la mine si m-ai privit in ochi: plangeai...
mi-ai spus: "Doreai un semn, o voce? Atat e tot ce iti doreai?"

As fi putut sa clatin munti, sa-ntunec soarele pe cer
As fi putut s-aprind vazduhul sau sa-nviez pe cei ce pier
Daca ti-as arata intr-una ce sa alegi sa-ti fie bine
Tu ai avea raspuns la toate, dar nu M-ai intalni pe Mine.

Nu ai putea simti iubirea cu care-i inconjor pe sfinti
Nu ai putea primi putere pe care-o dau celor infranti
N-ai astepta, tacut, o raza, s-alunge norii disperarii,
Nu ai simti odihna sfanta venita-n urmai ncercarii

Daca durerea ta ar tine numai o clipa, n-ai lupta
Nu ai cunoaste biruinta ce poti s-o ai prin jertfa Mea
S-ar implini visele tale, dar dorul meu s-ar spulbera
N-as mai putea sa fac din tine o perla in comoara Mea

Deci, fiul Meu, trecu prin furtuna, gandind la zilele senine,
Stiin ca cel mai mare dar este sa Ma-ntalnesti pe Mine.
Chiar daca nu gasesti raspunsuri si viata pare prea nedreapta
Sa-ti amintesti ca sunt cu tine, chiar si atuncia cand spun:
ASTEAPTA

( culeasa de stefi:) )

summer-time:))

2007-05-12T21:21:00.000+03:00

Mah...mai is cateva saptamani si vine vacanta!!!!!!ce fain...asa de mult ma bucur ca Domnu o fost cu noi si anu asta , si ne-o aratat in fiecare zi cat de mult ne iubeste.Eu pot sa zic ca o fost un an fain , am experimentat multe lucruri faine alaturi de colegii mei , lucruri care ne-or unit.Zilele trecute spunea Romeo la capela sa ne traim vacanta asta...sa nu intram in relatii fara sens...pur si simplu sa ne traim copilaria care o mai ramas in fiecare...Eu mi-am propus ca in vacanta asta sa nu mai imi petrec zilele in fata tv-ului sau a copmpului.As vrea sa ma apropii de Domnu si...daca se poate sa merg in cat mai multe tabere , sa vizitez cat mai multe locuri...mi-as mai dori o vara petrecuta cu prietenii , o vara de care sa-mi amintesc cu drag si care sa-mi intareasca relatiile cu prietenii.Da pana atunci...va doresc o vacanta placuta, plina de soare si distractie , o vacanta cu Domnul si sper sa ne vedem toti cu bine:)

Happy holiday,kids;))))))

Ce vrei sa citesti in revista scolii?

2007-05-07T20:27:00.000+03:00

daca n'ai fi Tu,,,,

2007-05-03T16:14:00.000+03:00

Daca n-ai fi Tu, as uita ce cantec frumos este viata si m-as lasa dusa de vartejul disperarii...spre nicaieri...Daca n-ai fi Tu, as uita ca dragostea este pentru muritori si as atribui-o doar divinitatii, si...n-as putea iubi. Dar TU ESTI si EU IUBESC si iubesc numai pentru ca Tu mi-ai pus in inima acest ceva... M-am uitat la Tine si mi-am dat seama cum trebuie sa iubesc. Dar ce greu e cateodata, cu trupul asta de pamant ce ma trage in jos! Daca n-ai fi Tu, n-as mai avea aripi sa ma ridic peste tot ce ma doboara si inima mi-ar fi grea - grea de spaima si neputinta. Dar Tu ma ajuti sa privesc dincolo de tot ce e vizibil si sa pretuiesc tot ce pare a fi slab...si mi se pare atunci ca sunt buna...si ma rusinez cand privesc apoi la Tine. Cand vad, Tata, cat de frumos esti, cat de armonios, cand ma uit la Fiul Tau si la Duhul Sfant, ma simt incomod in vasul asta de lut si sufletul meu ar vrea sa zboare spre Voi, sa invat sa fiu un om frumos, sa invat sa zbor, sa invat sa nu ma mai las ucisa de toate gunoaiele, sa invat ca suferinta iti face cantecul mai curat, mai sfant. Stau in prezenta Ta si pacea ma inunda ca un rau...totul se umple de fericire si echilibru; si, cand imi ridic privirea si vad cerul senin, sunt atat de fericita! Viata asta e doar inceputul unui mariaj perfect cu Creatorul...

Rugaciune!

2007-04-23T22:07:00.000+02:00

Liberi in Cristos

2007-04-20T23:09:00.000+02:00

"Crestin fiind , vei trece prin perioade de intuneric si indoiala , ori te vei infrunta cu framantari dureroase si cu descurajarea.Dar vei recunoaste si clipe de glorie , de inaltare.Si
mai presus de toate , vei deveni liber!"...de curand am experimentat si io descurajarea si am fost dezamagita.Primul lucru care mi-a venit in minte a fost sa-L intreb pe El cum de-o lasat sa mi se intample asa ceva , si nu intelegeam un singur lucru...cum se poate ca si asta sa lucreze spre binele meu?...nici acum nu stiu...da stiu ca El m-o ajutat sa trec de faza aia...si oaiiii de cate altele...imi pare rau ca de multe ori atunci cand sunt in necaz , imi doresc sa trec cat mai repede... nu sa trec cu Isus , biruitoare. Dumnezeu a lasat necazul in viata noastra pt a ne apropia mai mult de El , si in necaz se vede cu adevarat daca suntem crestini , nu atunci cand tot ne merge bine!Normal ca Dumnezeu ne incearca...da mi-s sigura ca pe toti ne-o scos din incercare , si a fost alaturi de noi.Cat despre libertate...lumea spune ca pocaitii nu au deloc libertate...libertatea noastra intrece orice alte libertati...suntem liberi de pacat!!!

Campionatul de fotbal al liceului

2007-04-20T22:31:00.000+02:00

Azi au fost extragerile pentru campionatul de fotbal care va incepe luni, 23 aprilie....

Oare chiar va fi campionatul ceea ce (cica) ne dorim cu totii?
Ne vom distra jucand fotbal, pe marginea terenului incurajand favoritii si bucurandu-ne de spectacol?
Sau va conta numai sa castigam, sa facem bani, sa umilim pe realisti/umanisti, sa ne batem joc, sa insultam si sa ne distram pe seama altora.
Oare si anul acesta vom da frau liber sentimentelor pe teren, uitand cine suntem si ai cui suntem..?
Oare chiar putem fi crestini 100% sau trairea cu Isus tine doar pana la intrarea pe teren??
Oare anul acesta cum va fi?

Spiritus Sanctus

2007-04-20T20:52:00.000+02:00

Marcu, cap 16:
17 Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi;
18 vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşa. "

Siti cu totii cum la Rusalii toti de acolo au fost botezati cu Duhul Sfant.
Va provoc la o discutie pe aceasta tema. Ce credeti? Mai exista botezul cu Duhul Sfant ca si pe vremea primilor crestini, minuni, vindecari?
Dar despre darurile Duhului Sfant ce credeti(vindecarii, vorbirea in limbi, talmacirea, deosebirea duhurilor, s.a.)?
Noi putem fi botezati cu Duhul Sfant ca si pe vremea primilor crestini si sa face ce scrie mai sus?
As vrea sa discutam cat mai multi si cu respect unii fata de ceilalti pentru ca e Cuvantul lui Dumnezeu si cred ca avem de invatat chiar si de aici.
Dati-va cu parerea:)

Pocaitii- Dezvaluiri

2007-04-17T23:21:00.000+02:00

Dumnezeu te-a creat cu iubire!

2007-04-06T23:50:00.000+02:00

Nu stiu cum e la voi...da la mine cred ca cea mai mare problema e nemultumirea. Tot timpu gasesc ceva care nu-mi place la mine , si tot timpu ma compar cu cei mai buni...cateodata ma gandesc: "cu ce-s mai buni ei ca mine de au atatea?" si stiu ca nu-i bine deloc ceea ce fac...stiu ca Dumnezeu a avut un scop atunci cand ne-a creeat asa , si stiu de asemenea ca Il jignesc atunci cand sunt nemultumita; sunt atatea persoane care nu au maini sau picioare, atatia orfani, atatia copii care nu au ce manca...atatia orbi, surzi, atatia oameni cu boli incurabile...atatia oameni care traiesc fara notiunea de Dumnezeu...eu nu ma aflu in nici o categorie din cele de mai sus....cat har si cata dragoste din partea Lui...pe de-asupra...am si prieteni, si o familie minunata! Oare de ce nu pot sa fiu multumitoare tot timpul? Dumnezeu ne-a creeat cu iubire...si e singurul care ne iubeste asa cum suntem indiferent de infatisare, greutate sau culoare!!!

Marcu 8:36

2007-03-29T22:36:00.000+02:00

Marcu 8:36 - Si ce foloseste unui om sa castige toata lumea, daca isi pierde sufletul?

Zilele astea am auzit versetu asta si a inceput sa ma puna pe ganduri, sa ma faca sa ma gandesc la noi ... oamenii ... si in special la mine. De cate ori nu am incercat si noi ca toti oameni sa "castigam" lumea, sa vrem ca NOI sa fim pe primul loc in toate ... de cate ori nu am vrut si eu asta ... sa fiu primul??
Cateodata o facem poate chiar fara sa ne dam seama ...

versetul care urmeaza dupa el spune: "Sau ce va da un om in schimb pentru sufletul sau?"
provocarea pe care as vrea sa o las e aceea de a citi versetele astea si sa va ganditi putin la ele ...la ce vor sa spuna ... ce vor sa insemne pentru tine cuvintele astea ?!?!

...StaticX

Bucuria in bisericile noastre

2007-03-29T20:35:00.001+02:00

Cine a inventat bucuria, veselia si râsul?
Dumnezeu, normal. Dacă în Biblie in Psalmul 2:4 ne este prezentat Domnul râzand, credeti ca EL nu ştie sa fie bucuros si să râda? Să nu uităm ca în ceruri va fi o bucurie de nedescris, asa ca "riscam sa facem stop cardiac daca nu ne obisnuim sa ne bucurăm de aici de pe pământ!!!"
(Daniel Cocar, Viaţă Pozitivă)

O roada a Duhului este bucuria Galateni 5:22, sincer eu nu prea am auzit predici despre bucurie desi acest subiect este de o importanta majora in viata crestinului autentic. Daca ar trebui sa luam ceva de la carismatici sigur ar trebui sa luam bucuria cu care se inchina in bisericile lor! Rutina, traditia, obiceiurile ne fura bucuria....un frate nu-l poate vedea pe alt frate deoarece s-a pus in locul lui de o viata, locul de langa calorifer, unde poti dormi linistit...in biserica ar trebui sa te simiti liber sa fii bucuros si vesel. David ne indeamna la bucurie in Psalmul 68:4 "Bucurati-va inaintea Lui" sunt in biblie atatea trimiteri care ne indeamna sa fim bucurosi Filipeni 3:1, Psalmul 4:7 etc.
Mai mult de atat, noi trebuie sa stim ca "BUCURIA DOMNULUI VA FI TARIA VOASTRA" Neemia 8:10

BUCURATI-VA, iarasi zic, BUCURATI-VA!!

"a smile is just like the sun
it tells the world that
everything is gonna be allright
have you lost your sun?
its okay
i`ll give you mine
so you will know that
things will turn out to be just fine"
Marius Muntean

'' Ridica-ti ochii catre cer! ''

2007-03-26T22:12:00.000+02:00

Daca tot s-a vorbit despre filme, hai sa incep si eu tot la fel.

Am vazut recent un film "Martin Luther", ma gandesc ca in realitate nu totul a fost ca in film dar ceea ce m-a impresionat foarte mult este ambitia sa. Luther a stiut cu exactitate ca ce spune el, e total diferit fata de vremea contemporana lui, dar a continuat sa faca lucruri mari si cu o ambitia iesita din comun; a fost foarte diferit de ceilalti, s-a vazut ca e altcumva. Stii ce vreau sa-ti zic cu asta? Inainte sa inceapa anul mi s-a intamplat ceva extraordinar mie si la cativa preteni de la biserica, Domnul ne'a descoperit adevaratul har.
Au fost cateva saptamani cum nu am mai avut nicioata, parca pluteam , nu mai eram eu, asta din cauza (Galateni 2:20). El traia da nu cum zice lumea, efectiv eu nu faceam nimic numa stateam si lasam pe El sa lucreze, totally His,100%...uaaau ce fain a fost, dar ceva s-a intamplat, satan a venit si a vazut ca nu mai poate face nimic la nivel pamantesc (pacate) si atunci vine altcumva, intelectualul, lupte si am fost ranit, iar cu parere de rau o spun am cazut am cazut jos...nici acuma nu m-am trezit la realitate si nu mai pot fi ce- am fost, inca. A fost superb, atat pot spune;ce doresc eu in acest articol este sa-tii spun cum am ajuns acolo, e ceva ce poate stim, dar nu realizam. Am invatzat sa ma rog foarte des pe zi "Doamne distruge-mi toate planurile de azi" Daca le distrugea Domnul ramaneau doar planurile Lui shi crede-ma era super...altceva,toate lucrurile, ispite, incercari, indoieli, intrebari, tristeti, tot ii duceam Lui la CRUCE...le lasam acolo, asta ma facea sa fiu ca o pana de ushor, simtzeam in permanentza ca plutesc, poate nu crezi da incearca sh tu sa te convingi... la inceput insa m-am rugat foarte mult sa imi descopere adevarul shi numai adevarul Lui din scriptura & citind scriptura ajungeam sa inteleg lucruri extraordinare asa mi s-or deschis ochii si am cunoscut adevaratul HAR al Sau! Imi pare rau ca nu mai sunt acolo unde am fost...si tot incerc eu sa ajung iar acolo, dar eu nu pot, trebe sa Il las pe El, constientizez asta, da e greu. Iti las o provocare,incearca macar 3-4 zile sa il lashi pe El sa fie in conrtol 100% in viatza ta shi s vezi daca nu ii fain.. .o sa vina poate atacuri,dar daca izi place cum e, continua!! Domnul e mai puternic decat orice... FII UN MARTIN LUTHER ...

aripi....

2007-03-22T16:04:00.000+02:00

Am vazut recent un film ,super filmu ,si in filmu asta sa incercat sa se scoata ceva in evidenta: in lumea asta in care noi traim.... facem ce vrem noi.... dar ceea ce facem va conta atunci cand vom muri.... Filmul vrea sa arate ca noi trebuie sa ne castigam aripile aici pe pamant pt ca Acolo sa putem zbura.... Personajul principal a facut toate ”prostiile si prostioarele” posibile pt ca apoi sa fie salvat si sa isi castige aripile pentru a putea zbura.

Ma gandeam ca atunci cand voi muri oare voi primi eu aripile cu care voi putea zbura in slava Sa ..... care e parerea Lui ?? Merit eu acele aripi cu care voi putea sa zbor .... sa ma plimb prin nemarginitul Rai.... Le merit eu Doamne ?

Ajuta-ma sa pot primi ARIPILE care nu obosesc niciodata.... sa fiu demn cu adevarat de ele......

Voi .... meritati acele aripi ?!?!

...StaticX

Zambeste pentru o zi mai buna:)!

2007-03-21T22:23:00.000+02:00

In fiecare dimineata cand te trezesti, adu-ti aminte sa razi mult si des, ca sa castigi respectul oamenilor inteligenti, sa obtii aprecierea criticilor corecti si sa induri tradarea prietenilor ipocriti... sa apreciezi ceea ce este frumos si sa descoperi ceea ce este bun in fiecare... sa faci astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea, pentru ca traind tu, sa lasi in urma o lume mai buna... ZAMBESTE:)!!!

Christians.......

2007-03-13T18:15:00.000+02:00

Crestini………intr-un liceu crestin

Imi aduc si acum aminte cat de bucuroasa am venit acasa dupa prima zi de sc in SLB. "Buni, sa vezi, aici la scoala ne rugam si dimineata si cand plecam acasa!". Cu toate ca nu stiam prea multe, aveam doar 11 ani, faptul ca am venit la SLB, avea sa-mi schimbe viata……in bine. Timpul a trecut, eu am crescut, iar cand ma uit in urma nu pot decat sa-I multumesc lui Dumnezeu ca m-a pus intr-un liceu crestin.
Acum, de multe ori ii aud pe prietenii mei spunand cat de greu este pentru un copil al Lui sa “supravietuiasca” int-un mediu necrestin. Eu, insa, cred ca pentru noi, cei din SLB, faptul ca am avut o ''nastere din nou'' si cu timpul, multi dintre noi am picat in plafonare, nu ne mai straduim sa fim marturii pentru colegii nostrii sau sa ne gandim ca felul in care ne comportam ii poate afecta. Este atat de simplu sa ne pierdem pauzele cu tot felul de discutii fara rost in loc sa cantam sau pur si simplu, cu un zambet sau cu o imbratisare, sa le facem ziua mai frumoasa colegiilor nostri. Uneori, oamenii tind sa creada ca marca liceului nostru este una falsa, poate… din cauza asemanarii noastre cu oricare alti elevi. Ar fi atat de frumos ca cei care nu sunt mantuiti sa vada in noi puterea Lui, iar prin comportamentul nostru sa ii ducem pe calea buna! Sa fim intr-adevar ALTFEL…
Imi doresc din toata inima sa fiu o marturie pt colegii mei si sper ca dragoste Lui sa se vada in noi, in fiecare. Atunci……vom putea spune din toata inima:”Dumnezeu e la putere!”

by Oana Popa